ÎMPĂRĂȚIA ÎNTR-O SĂMÂNȚĂ

Breaking News Itʼs Not My Muse. Or Is It?

+4

Am fost cu vreun deceniu în urmă parte a unui experiment. Un expert în clickuʼ care aduce bani mi-a demonstrat că pot scrie o știre în 5 minute. Și nu doar s-o scriu, dar și s-o postez pe site. Cartea Ești ceea ce citești mi-a confirmat că e ceva în neregulă cu acest gen de jurnalism – insuficient documentat, superficial.

Jodie Jackson, autoarea cărții, analizează industria de știri din Anglia și SUA, trăgând un semnal de alarmă asupra conținutului predominant negativ: corupție, crimă, violență, război, boală, calamități naturale etc. Mass-media concurează serios industria divertismentului, avertizându-te, desigur, că „urmează imagini care te pot afecta emoțional”. De ce continui să privești?

Am reținut din carte sintagma „curiozitate morbidă”. De la un punct încolo, se poate vorbi despre dependența de știri negative a publicului.

Comparând știrile cu hrana, Jackson spune că sănătatea mintală a publicului se poate deteriora din cauza consumului excesiv de probleme ale urbei și omenirii. Depresia, autoizolarea, fatalismul și lipsa de acțiune sunt doar câteva dintre efectele negative. N-ai cum să te uiți mereu la sânge pe caldarâm, autovehicule zdrobite și animale schingiuite și să nu ajungi la concluzia că lumea e dusă cu capuʼ și fărʼ de speranță.

Cartea vine cu o perspectivă echilibrată, recunoscând contribuția valoroasă a jurnalismului axat pe probleme și faptul că lumea progresează când bubele și metehnele ei sunt date în vileag. Totuși autoarea are un punct de vedere care merită evaluat, anume că agențiile de știri sunt de cele mai multe ori afacerea cuiva și că, atâta timp cât știrea e un produs care bagă bani în buzunarul acelui cuiva, există riscuri serioase ca produsul să nu fie tocmai bio.

Apropo, te-ai gândit vreodată că știrile care ajung pe ecranul televizorului sau al gadgetului tău sunt selectate de cineva care hotărăște ce e bine să știi și ce anume să ți se spună?

Autoarea susține că „obiectivitatea din redacție este o iluzie”. Știrile selectate pentru difuzare nu sunt de multe ori cele mai importante pentru public, ci sunt alese în funcție de potențialul lor dramatic.

Teoretic, știrile ar trebui să te țină la curent. Practic, te electrocutează.

Mă grăbesc, spre încheiere, să-ți spun câteva dintre soluțiile propuse de Jackson, principala fiind nevoia echilibrării jurnalelor de știri cu știri axate pe soluții. Repet, autoarea nu susține că jurnalismul trebuie să înceteze relatarea problemelor, ci doar că trebuie selectat mai atent ce probleme sunt relevante (că scandalul de pe Twitter dintre X și Y – transformat în serial de știri – nu e problema mea, nici a ta) și trebuie prezentate și lucrurile bune care se întâmplă în lume.

Apoi, ar trebui să consumăm știri mai rar, dar mai aprofundat, și să reflectăm asupra celor aflate.

Jurnalismul de calitate a fost împins spre periferie, dar asta nu înseamnă că nu există. El trebuie căutat și, spune Jackson, plătit. Ești dispus să plătești pentru conținut de calitate sau preferi știrile moca, intrate de-a valma pe fluxul de sub degetul cu care faci scroll?

+4
Distribuie
Articol semnat de
Florin Bică

Florin scrie cărți pentru copii, dar și poezii, eseuri, articole etc. Citește mai atent, dar mai puțin ca altădată. E cinefil, mai degrabă în direcția lui Kurosawa și a neorealismului italian, decât spre universul Marvel. Pe pământ, cerul lui sunt Adelaida și Mihnea, fiul lor. În cer, pământul lui e Dumnezeu.

Vezi toate articolele
Ce părere ai?

1 comentariu
Articol semnat de Florin Bică