ÎMPĂRĂȚIA ÎNTR-O SĂMÂNȚĂ

Când ceri un semn de la Domnul

+14

Sunt momente în viață când nu știi încotro să o iei. Sau dacă s-o iei din loc ori să rămâi. Sunt zile când te frămânți să știi voia Domnului cu privire la viața ta. Citești Scriptura și… nimic. Nu te ajută nici înțelepciunea, nici experiența, nici common sense-ul. Și atunci ești ispitit să tragi la sorți, să deschizi Biblia la întâmplare sau să-I pui un semn Domnului.

Mai mulți oameni în Scriptură I-au cerut un semn lui Dumnezeu. Îl poți găsi pe robul lui Avraam care a plecat să caute o mireasă pentru Isaac (Geneza 24:12-21). A reușit, dar tu ai vrea să te căsătorească cineva așa?

Altul este judecătorul Ghedeon. Care I-a pus nu unul, nu două, ci trei semne Îngerului: arderea jertfei, lâna udă și, apoi, lâna uscată (Judecătorii 6:17; 37-38 și 39-40). Dumnezeu s-a coborât și i-a răspuns la nivelul înțelegerii lui.

Regele Ezechia poate fi adăugat la listă. Bolnav fiind, a primit de la Domnul făgăduința că va fi vindecat. Până să o creadă, Măria Sa, omul, a cerut un semn (2 Împărați 20:8). Domnul i-a dat timpul înapoi.

__________

Probabil istoria cea mai bogată în semne, jurăminte, tăcere a Domnului, tras la sorți este istoria lui Ionatan. A pus un semn simplu, pe când îi spiona pe filisteni: dacă îl văd și zic „hai”, atunci Domnul îi dă în mâinile evreilor; dacă zic „stai”, atunci abandonează misiunea. S-a împlinit prima.

Între timp Saul, tatăl lui Ionatan și regele Israelului, pusese poporul să facă un jurământ: un post negru până la victorie. Ionatan nu a știut (căci fusese în misiune) și a mâncat… Când Saul a căutat voia Domnului pentru un nou plan de atac, preotul l-a invitat înaintea Domnului. Dar „în clipa aceea [Dumnezeu] nu i-a dat niciun răspuns” (14:37). Semn clar, cineva a păcătuit!  

Pentru aflarea vinovatului, Saul a venit cu varianta nemăsluită (un fel de voia Domnului low cost) numită „aruncarea sorțului”. La prima aruncare, poporul scapă. La a doua, cade pe Ionatan. Legat de propriul jurământ, Saul e gata să își ucidă moștenitorul.

Poporul sare în apărarea fiului: „Ce! Să moară Ionatan? […] Niciodată! […] Căci cu Dumnezeu a lucrat el în ziua aceasta” (14:45). Dar Saul? Dar preotul? Vezi: sorți, semne, jurăminte, se cam bat cap în cap. 

__________

Unii deschid Biblia, pun degetul pe un text și acela e… „voia Domnului” (nici preoții ortodocși nu mai fac asta!). Alții fac la fel cu semne de carte cărora li se zice „făgăduințe” sau cu textul devoțional al zilei. Știu, ți s-a întâmplat. Și mie!  

Am găsit însă ceva mai bun.

Apostolul Pavel a avut o viață plină de necunoscut. Dar nu apare nicăieri în Scriptură că a apelat la semne sau sorți. Uite ce mărturie dădea:

„Împins de Duhul, mă duc la Ierusalim, fără să știu ce mi se va întâmpla acolo. Numai Duhul Sfânt mă înștiințează, din cetate în cetate, că mă așteaptă…” (Faptele apostolilor 20:22-23)

E mai greu, nu-i așa?

Plus că tu ai avut experiența ta cu Dumnezeu, incontestabilă. Hai să îți spun una tare:

Un prieten voia să înceapă o afacere cu cherestea. Într-o noapte, după multe frământări și tot neștiind încotro, a luat Biblia, a deschis-o și a pus degetul pe un text. Apoi… a aprins lumina! Textul era curat: „Voi face tot ce vei vrea în ce privește lemnele…” (N-ai ști să deschizi Scriptura la 1 Împărați 5:8). Omul a înțeles voia Domnului și a pornit afacerea. Când mi-a povestit, după ani de zile, a încheiat zâmbind: „Cristi, mi-e și rușine să spun câți bani am pierdut la afacerea asta…” 

De-aia zic: poate ai și ocazii în care „semnele” te-au lăsat cu ochii în soare, când sorțul a fost orb, când textul biblic a fost nu „așa zice Domnul”, ci „aici mi s-a deschis, la întâmplare”. Și poate ar fi cazul să le vezi ca practici ale unor „învățături începătoare”. E un low cost. Se poate mai bine, mai sus.

Domnul te cheamă la o experiență mai înaltă, personală, ca pe apostolul Pavel. O călăuzire first class, a Duhului Sfânt. Zilnic, pas cu pas. În necunoscutul Lui.

Acesta e semn… al credinței.

+14
Distribuie
Articol semnat de
Christian Sălcianu

Cristi este un scorpion convertit, pasionat de Biblie. ESTJ, a făcut militărie în liceu, dar și-a luat gradele în teologie și litere. Pastor în Dublin, se califică în servant leadership la locul de muncă. Scrie, aleargă. O iubește pe Claudia. Și pe Iris.

Vezi toate articolele
Ce părere ai?

Articol semnat de Christian Sălcianu