ÎMPĂRĂȚIA ÎNTR-O SĂMÂNȚĂ

Povestiri (adevărate) despre epidemii și vaccinuri

Vor întreba unii, probabil, de ce recomand o carte despre epidemii și vaccinuri pe un site dedicat mai degrabă spiritualității, teologiei și vieții creștine. Răspunsul include, între altele, faptul că, pe fundalul pandemiei de COVID-19 și al dezbaterilor pro și contra vaccinare, mulți creștini s-au trezit peste noapte în situația de a face alegeri care contează pentru viața lor și a semenilor.

Și mai sunt și destui care s-au trezit, tot peste noapte, experți în imunologie, virusologie și știință în general.

Vor zice unii: „Aha! Asta e sigur o carte anti-anti-vaxxeri!” Nu ascund deloc că autorul, Alexandru Toma Pătrașcu, susține cu tărie importanța vaccinării, și nu doar împotriva noului coronavirus, ci pentru a preveni și alte boli și potențiale epidemii. În plus, ca să fiu cinstit până la capăt, spun din start că autorul nu tratează cu mănuși religia și are o concepție evoluționistă asupra originii lumii.

Și-atunci, de ce merită citită cartea Povestiri despre epidemii și vaccinuri (Humanitas, 2020) de către un creștin?

Pentru că, din punctul meu de vedere și în ciuda anumitor chestiuni cu care creștinul nu poate fi de acord, cartea aceasta ne arată cât de extraordinară este creația, cât de complexă este lumea în care trăim, cât de fragilă este viața și, mai ales, cât de multe sunt de învățat despre ființa umană. Sunt multe lucruri bune, sau măcar interesante, de ținut minte din Povestiri despre

Desigur, pentru a începe să citim cartea trebuie să fim dispuși să ieșim din „bula noastră”, să ne confruntăm convingerile cu ale altora și, onești, să admitem că unele lucruri nu le-am știut sau le-am judecat în pripă.

Despre Louis Pasteur am mai auzit ici-colo, dar merită să învățăm câte ceva și despre Eugène Renault, Joseph Lister, Mary Wortley Montagu, Charles Maitland, Cotton Mather, Edward Jenner, Girolamo Fracastoro, Anton van Leeuwenhoek, Robert Hooke, Francesco Redi, Lazzaro Spallanzani, John Tyndall, Martinus Beijerinck, Charles Edouard Chamberland, Stanley Prusiner, Giovanni Cosimo Bonomo, John Snow, Robert Koch, Albert Calmette, Camille Guérin, Élie Metchnikoff, Paul Ehrlich și alții care au contribuit, prin descoperiri științifice, la creșterea calității vieții. Și despre care ne povestește cu talent autorul.

Alexandru Toma Pătrașcu pune pe seama unor „întâmplări norocoase” anumite descoperiri științifice, care au clarificat cauzele unor boli periculoase, adeseori fatale, și care au ajutat la găsirea remediilor potrivite. Eu, citind, le-am pus în seama providenței. Desigur, multe descoperiri medicale și științifice au fost și rodul muncii și îndârjirii cu care unii cercetători au studiat epidemiile. E interesant să vezi cum diversele științe (chimia, fizica, biologia, medicina etc.) și-au dat uneori mâna pentru a conduce la găsirea leacului salvator.

Cartea explorează istoria vaccinurilor, începând cu legendara variolizare și ajungând până la laureații cu Nobel pentru Medicină ai secolului trecut. E interesant că, lecturând cartea în mijlocul pandemiei, poți vedea cum istoria se repetă și azi. Nu suntem primele generații în care scepticismul antivaccin se confruntă cu soluția ieșirii din pandemie prin vaccinare. Serialul e mai lung, iar noi jucăm într-un episod din al nici nu mai știu câtelea sezon.

Exceptând o parte din capitolul 8, „Fagocite și anticorpi”, care s-ar putea dovedi mai solicitantă, restul cărții se citește aproape ca un roman de aventuri. E istorie. Sunt întâmplări adevărate. Paginile sunt pline de lucruri pe care cei mai mulți dintre noi nu le știm. Dar, dacă le-am ști, poate că balanța s-ar mai echilibra în mintea noastră. Și-n loc să „cităm” clipuri dubioase de pe YouTube, despre teorii ale conspirației perorate de „specialiști” filmați în debara, am putea începe să privim știința ca pe un instrument pus la dispoziție de Creator.

Distribuie
Articol semnat de
Florin Bică

Florin scrie cărți pentru copii, dar și poezii, eseuri, articole etc. Citește mai atent, dar mai puțin ca altădată. E cinefil, mai degrabă în direcția lui Kurosawa și a neorealismului italian, decât spre universul Marvel. Pe pământ, cerul lui sunt Adelaida și Mihnea, fiul lor. În cer, pământul lui e Dumnezeu.

Vezi toate articolele
Ce părere ai?

Articol semnat de Florin Bică