ÎMPĂRĂȚIA ÎNTR-O SĂMÂNȚĂ

Think out of the box

10+

Creativitatea nu e doar a romancierilor sau doar a celor care inventează gadgeturi. Creativ nu înseamnă numai să creezi opere, ci să găsești soluții inedite la problemele diverse cu care te confrunți. Vorba asta de import – „Gândește-n afara cutiei!” – înseamnă că întâi trebuie să-ți dai seama care e cutia și-apoi să scoți capul din ea. Parabola următoare te va ajuta să înțelegi mai bine.

A fost odată un moșneag sărac, care trăia într-un sat de munte, alături de fata lui. Ea îi era singura avere. Moșneagul însă mai avea ceva. Avea o datorie la bogătașul satului, un om din cale-afară de viclean. Oricât se străduia moșneagul să-i plătească datoria, muncind din greu, părea că aceasta se mărea din ce în ce mai mult.  

Bogătașul ar fi vrut s-o ia de nevastă pe fata moșneagului, așa că i-a propus acestuia un târg: să pună într-o urnă două pietre – una neagră, alta albă –, iar fata moșului, cu ochii închiși, să scoată o piatră dintre cele două. Dacă avea s-o scoată pe cea neagră, el avea să-i ierte omului toată datoria. Dacă fata ar fi scos piatra albă, tot i-ar fi iertat datoria, dar avea să-i ia și fata de nevastă. (Am uitat să spun că bogătașul era de două ori mai în vârstă decât fata…)

Moșneagul a stat pe gânduri. Îl știa pe bogătaș de viclean. Își cântărea datoria. Iar fata era o mândrețe! Pe când se frământa el, fata i-a luat-o înainte și a hotărât să se prindă-n joc. Își iubea părintele din toată inima. Și-apoi erau șanse doar de 50% ca să devină nevasta bogătașului, dar era 100% sigură că-și va scăpa părintele de povara datoriei.

A doua zi s-au strâns cu toții în centrul satului, într-un loc unde sub picioarele lor era plin de pietre de toate culorile. Erau acolo bogătașul, moșneagul, fata acestuia și mai mulți săteni. Un sătean a fost rugat de bogătaș să ia două pietre de pe jos, una albă și alta neagră, și să le pună în urnă.

După cum te aștepți, vicleanul nu era prost. Se înțelesese mai dinainte cu săteanul acela, „ales la întâmplare”, ca în mână să aibă două pietre diferite, dar în urnă să pună două pietre albe. Nu văzuse nimeni iuțeala de mână în afară de fata moșneagului, care se întreba ce să facă mai departe.  

Nu avea multe opțiuni. (1) Tăcea și alegea o piatră, oricare. Sigur ieșea albă și pierdea. Se mărita cu urâtul, dar își scăpa tatăl de datorie. (2) Sau striga în gura mare că e hoție, le arăta tuturor că înăuntru sunt două pietre albe, scăpa de măritiș, dar… nu scăpa de datorie. Ba și-l făcea mai dușman pe viclean.

Fata și-ar fi dorit tare mult să-și scape părintele din ghearele hapsânului. Știa, pe de altă parte, că va fi nefericită toată viața dacă îi va deveni nevastă acestuia.

Era în capcană.

S-a gândit câteva clipe și a mers înainte.

Respectând regula jocului, ținând ochii închiși, fata a luat o piatră din urnă.

Doar că, înainte de a apuca s-o arate privitorilor, a scăpat-o pe jos. Ca din greșeală. Iar pe jos era plin de pietre. Albe, negre… Nimeni nu putea spune care o fi fost piatra ei.   

Emoționată, fata și-a cerut scuze. Dar ce era de făcut mai departe?

Ca o dezlegare a tensiunii, le-a cerut martorilor să se uite în urnă. Piatra rămasă în urnă avea să spună clar culoarea pietrei ce fusese aleasă și scoasă din urnă. Privitorii au fost de acord. Doar bogătașul a scrâșnit din dinți. Ce să vezi, în urnă era o piatră albă! Norocul fetei, și-au zis martorii, o alesese pe cea neagră.**

End of story. Parcă, parcă Îl vezi și pe Isus prins la-nghesuială cu „afacerea adulterinei”. El însă a privit atent, a văzut care era cutia și le-a tras viclenilor o lovitură mai ceva decât la judo. Au plecat până la ultimul cu viclenia între picioare. E k-lumea să gândești creativ, nu?

** Bathla, Som. Think Out of The Box: Generate Ideas on Demand, Improve Problem Solving, Make Better Decisions, and Start Thinking Your Way to the Top (Power-Up Your Brain Series Book 2) (p. 6-9). Kindle Edition. 

10+
Distribuie
Articol semnat de
Redacția
Vezi toate articolele
Ce părere ai?

Articol semnat de Redacția