ÎMPĂRĂȚIA ÎNTR-O SĂMÂNȚĂ

Un om de succes: liderul-slugă

10+

Nu-i așa că ne scandalizează asocierea? E paradoxală, dar nicidecum neadevărată. Una dintre cele mai provocatoare teorii ale leadershipului este cea numită servant leadership. Promovată de Robert Greenleaf în eseul The Servant as Leader, conducerea prin slujire propune o abordare unică, contraintuitivă: Vrei să fii lider? Atunci fii slujitor (știu că nu-ți place cuvântul „slugă”)!

Pentru cititorii Bibliei, teoria nu este nouă, dat fiind că o regăsim în paginile Scripturii (vezi Luca 22:24-27 sau Ioan 13:13-17). Pentru lumea leadershipului dintr-o piață competitivă, abordarea pare dezastruoasă… Este însă un mod prin care Dumnezeu vorbește din nou, chiar și celor din topul Fortune 500, care o aplică cu succes, cum este compania Southwest Airlines. Știai că una dintre valorile lor se numește Servant’s Heart? 

Greenleaf mărturisește că a fost inspirat de un personaj din cartea laureatului Nobel Herman Hesse intitulată The Journey to the EastÎn Călătoria spre Soare-Răsare, personajul-narator al cărții povestește cum, pornind spre descoperirea tainelor lumii, un grup de pelerini avea un slujitor, un hamal, omul de serviciu.

„Leo era unul dintre slujitorii noștri, […] ne ajuta la căratul bagajelor […] și avea ceva așa de plăcut, un fel de a te cuceri fără a te domina, care-l făcea iubit de toată lumea. Își făcea treaba cu bucurie; în general cânta sau fluiera un cântecel. Nu ne împiedicam de el, de fapt nu-l vedeam decât atunci când aveam nevoie de el – astfel, era slujitorul ideal.”

„Leo lucra într-o manieră foarte simplă și naturală, era prietenos fără să întreacă limitele.” Se pare că avea un secret, știa o lege a slujirii pe care ceilalți nu o știau (sau nu voiau s-o accepte). El, Leo, avea o vorbă:

„Cine vrea să trăiască mult trebuie să slujească. Cine vrea să conducă va avea viață scurtă.”

La un moment dat, Leo dispare. Subit. Fără explicații.

Grupul de pelerini este complet debusolat după dispariția lui. La început îl învinovățesc pentru diverse tensiuni și lipsuri care apar în urma dispariției lui. Treptat, conștientizează că, fără Leo, se va alege praful de ei toți. Devine tot mai clar că, slujindu-le, Leo fusese adevăratul lider al grupului.

Într-un final, după ani de rătăciri și căutări, naratorul îl regăsește pe Leo. Spre surpriza lui, Leo nu mai e slujitorul, ci chiar președintele Ligii, organizația-mamă sub care funcționase grupul de pelerini odinioară. Dar, stai! Leo nu devenise președinte. Asta fusese dintotdeauna, chiar atunci când, umilindu-se, le slujise altora! (Nu-i așa că parcă citești din Filipeni, capitolul 2?)

Naratorul se trezește în fața judecății finale: „Leo, fostul hamal și slujitor, stătea acum în fruntea Ligii și era gata să rostească o judecată asupra mea.” Cel mai mare regret al povestitorului este mărturisit prin cuvintele: „Nu-mi puteam ierta greșeala de a nu-l fi recunoscut, la vremea lui, pe Președintele Leo în slujitorul Leo.”

Cartea se încheie cu o viziune aparte, pozitivă, în care naratorul observă două figuri – una, a lui însuși; cealaltă, a lui Leo. În mișcare, cele două par a se întrepătrunde, una pierzându-se în alta: „Tot ceea ce aparținea uneia avea să se îmbine cu cealaltă și una singură urma să rămână: a lui Leo. El trebuie să crească, eu trebuie să dispar.”

Pentru Greenleaf, asta a fost cheia teoriei conducerii prin slujire – cel ce conduce trebuie să fi fost mai întâi slujitor și apoi, pus în funcție de conducere, să rămână slujitorul altora. Cititorul creștin vede aici nu doar cuvintele lui Ioan Botezătorul (din Ioan 3:30), ci și autentica întâlnire a celui slujit cu Slujitorul:

Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. Dar Ioan căuta să-L oprească. „Eu”, zicea el, „am trebuinţă să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.” (Matei 3:13-15)

10+
Distribuie
Articol semnat de
Christian Sălcianu

Cristi este un scorpion convertit, pasionat de Biblie. ESTJ, a făcut militărie în liceu, dar și-a luat gradele în teologie și litere. Pastor în Dublin, se califică în servant leadership la locul de muncă. Scrie, aleargă. O iubește pe Claudia. Și pe Iris.

Vezi toate articolele
Ce părere ai?

Articol semnat de Christian Sălcianu