Virusul cu coroană (de spini)

Imagini ca-n filme bântuie ecranele: coronavirus mortal, carantină, măști, declarațiile OMS, statistici alarmante, secretomanie, conspirație. Alții zic: „Pace și liniște, am mai văzut de-astea.” Lasă COVID-19 deoparte! Ai măcar același interes pentru virusul din tine, pe care-l porți de-o viață? Se numește păcat.

Nu e un subiect plăcut, dacă e păcatul tău. Când e al altuia, mai scapă într-o bârfă, în vreo remarcă cu subînțeles. Când te scoate din sărite, îl spui de-a dreptul. Dar, când e al tău…, îl ascunzi, îl justifici, îi vrei acceptate ca minore și riscurile, și consecințele. Te știi cu el: îl porți sub mască, iar când uiți s-o pui, infidelul îți face surprize și-l strănuți în public.

Există un vaccin eficient? Da. Dar ia-ți timp să înțelegi gravitatea bolii, cauzele, contextul care-i favorizează (re)apariția! Atunci tratamentul va da rezultate.

Biblia (aleg doar Epistola către romani) vorbește despre virusul acesta în termeni duri. Adam a fost pacientul zero, când „printr-un singur om a intrat păcatul în lume” (Romani 5:12). Până azi, „toți au păcătuit” (3:23) sau „sunt sub păcat” (3:9). Final trist: „plata păcatului este moartea” (6:23).

La persoana I, apostolul Pavel vorbește deschis: „Eu sunt pământesc, vândut rob păcatului” (7:14). Înțelegi deci că nu e vorba de păcate, ci de păcat. Nu fapte, ci o stare. Nu tuse, ci virus. E robie! 

Intrus sau chiriaș cu acte în regulă, colocatarul e deconspirat: „păcatul care locuiește în mine” (7:17). Nu-l dai pe ușă afară? Sunt păcate la care renunți mai ușor (nu mai înjuri, nu te mai îmbeți); la altele, cu rădăcină, depui mai mult efort (să nu mai fii un nesuferit); iar cu unele te vei lupta toată viața (îndoiala, frica, necredința). De păcate scapi. Dar de păcat?

Prăbușit, apostolul constată că este „nenorocit” și strigă disperat: „Cine mă va izbăvi?” (7:24).

Rezonând cu el, găsești răspunsul la Dumnezeu, prin Isus Hristos (7:25). „Dumnezeu a osândit păcatul” (8:3), arătând că nu negociază cu virusul mortal. De aceea tratamentul a cerut un preț inegalabil: Dumnezeu a trimis „din pricina păcatului pe Însuși Fiul Său” (8:3). Nu în vizită la spital, cu mască și șoșoni, ci născându-se El Însuși în leprozerie. Isus S-a înjosit, S-a vulnerabilizat venind „într-o fire asemănătoare cu a păcatului” (8:3). Știm tragedia de la cruce. Virus cu coroană. De spini.

Venit ca un al doilea Adam, Isus „dă viața” tuturor celor ce cred în El (5:18-19). La nivelul minții se produce o schimbare: mori față de păcat (6:2) și cauți să-l izolezi, nedându-i o majoritate – „păcatul să nu mai domnească în trupul vostru” (6:12-13).

Nu ești imun! Tensiunea rămâne, zice Pavel: „Cu mintea eu slujesc legii lui Dumnezeu, dar cu firea pământească slujesc legii păcatului” (7:25). Lupta morții și a nașterii din nou e zilnică, săptămânală. Nu o luptă cu păcate, ci cu tine, păcătosul, să te lași condus de un alt Duh (8:6). Să te lași locuit de un Altul, de Isus Hristos (8:10).

Sigur că mai greșești. Nu uita: „Unde s-a înmulțit păcatul, acolo harul s-a înmulțit și mai mult” (5:20)! Prețul e același, de fiecare dată. Coroana!

Te uiți din nou la știri. Te vezi acolo?